Asezarea si trecutul comunei Costestii din Vale
Daca pornesti din gara Titu si vrei sa ajungi in Costestii din Vale, trebuie sa treci prin Titu-Gara, satul Plopu si satul Tomsani. Distanta este de aproximativ 8 km, pana in centrul comunei.
Costestii din Vale este amintit foarte probabil la 25 februarie 1619, cand apar ca martori, trei locuitori din Costesti.
Dupa spusele locuitorilor, satul ar fi o intemeiere a fratilor Buzesti, care au adus locuitori din satele de pe mosiile lor, Costesti si Tomsani din judetul Valcea, de peste Olt si i-au asezat pe noua mosie pe care o dobandisera in sudul judetului Dambovita si astfel au luat nastere doua noi sate „alaturate” Costesti si Tomsani.
Aceste nume au fost date de primii locuitori in amintirea satelor lor de bastina. In 1835, Costesti din Vale era sat mare avand 147 de case, iar la 1838, 275 de familii cu 805 locuitori.
Costestii din Vale este amintit foarte probabil la 25 februarie 1619, cand apar ca martori, trei locuitori din Costesti.
Dupa spusele locuitorilor, satul ar fi o intemeiere a fratilor Buzesti, care au adus locuitori din satele de pe mosiile lor, Costesti si Tomsani din judetul Valcea, de peste Olt si i-au asezat pe noua mosie pe care o dobandisera in sudul judetului Dambovita si astfel au luat nastere doua noi sate „alaturate” Costesti si Tomsani.
Aceste nume au fost date de primii locuitori in amintirea satelor lor de bastina. In 1835, Costesti din Vale era sat mare avand 147 de case, iar la 1838, 275 de familii cu 805 locuitori.
Cultura
Agricultura
Monitor oficial local
I. C. Vissarion
Investitii 2023
Consiul Local
Repere istorice
Cercetarile arheologice efectuate in ultimii 40 de ani de catre specialistii in arheologie, dar si descoperirile absolut intamplatoare, prezentate in documentele cercetate, consfinţesc urmatoarele: in albia paraului Tinoasa (in apropiere de Balta Catinii), pe raza satului Costesti, au fost descoperite doua asezari:
• una dintre ele in epoca bronzului (cultura Glina), parţial suprapusa pe o alta locuire dacica, din sec II, III e.n.;
• o alta necropola geto-daca din sec III I.Hr. (necropola birituala) s-a gasit in punctul Grajduri.
Nu lipsita de insemnatate este si descoperirea in punctul Magura, a unei asezari prefeudale, din sec IX-X, din cultura Dridu si a unei asezari medievale din sec. XVI-XVII in punctul Fundatura.
• una dintre ele in epoca bronzului (cultura Glina), parţial suprapusa pe o alta locuire dacica, din sec II, III e.n.;
• o alta necropola geto-daca din sec III I.Hr. (necropola birituala) s-a gasit in punctul Grajduri.
Nu lipsita de insemnatate este si descoperirea in punctul Magura, a unei asezari prefeudale, din sec IX-X, din cultura Dridu si a unei asezari medievale din sec. XVI-XVII in punctul Fundatura.