Satele comunei Costestii din Vale, nu sunt sate noi aparute pe harta tarii, ci sunt vechi asezaminte, existenta lor fiind atestata documentar cu sute de ani in urma.
Asezarea si trecutul satului Costestii din Vale
Daca pornesti din gara Titu si vrei sa ajungi in Costestii din Vale, trebuie sa treci prin Titu-Gara, satul Plopu si satul Tomsani. Distanta este de aproximativ 8 km, pana in centrul comunei.
Satul este asezat pe malul paraului Pastoaca ce se desparte in mai multe viroage. Aceasta invalmaseala de ape ale paraului Rastoaca amestecate cu ale raului Arges, a dat denumirea de Rastoaca, iar acest cuvant, in graiul local, inseamna „intre ape involburate”. Satul este cladit pe locul unei asezarii dacice. In bucla facuta de paraul Tinoasa, spre vest, au fost descoperite doua asezarii; una din epoca bronzului, partial suprapusa de o locuire dacica din secolele II-III en. La 250 m vest de pamantul amintit, pe locul numit „La grajduri” sau „Saivan”, pe malul paraului Tinoasa, la confluenta cu paraul Sabar si la SV de sat, a fost descoperita o necropola biritala, corespunzatoare asezarii dacice.
Este greu de precizat data aparitiei in documente a satului deoarece exista trei sate cu numele Costesti.
Costestii din Vale este amintit foarte probabil la 25 februarie 1619, cand apar ca martori, trei locuitori din Costesti.
Dupa spusele locuitorilor, satul ar fi o intemeiere a fratilor Buzesti, care au adus locuitori din satele de pe mosiile lor, Costesti si Tomsani din judetul Valcea, de peste Olt si i-au asezat pe noua mosie pe care o dobandisera in sudul judetului Dambovita si astfel au luat nastere doua noi sate „alaturate” Costesti si Tomsani. Aceste nume au fost date de primii locuitori in amintirea satelor lor de bastina.
In 1835, Costesti din Vale era sat mare avand 147 de case, iar la 1838, 275 de familii cu 805 locuitori.
Impresioneaza numarul mare de mestesugari din sat:
- 29 ciurari,
- 22 daracari,
- 15 fierari,
- 4 cutitari,
- 2 zidari,
- 6 femei torceau cu plata 109 locuitori erau plugari.
In anul 1864 au fost improprietariti 179 clacasi (din care doar 12 fruntasi si 120 mijlocasi) pe mosiile fratilor Costache, Alecu si Ioan Costescu.
Satul Costestii din Vale a fost unul din centrele rascoalei din 1907. Dupa rascoala, tanarul scriitor I.C.VISSARION va fi arestat sub invinuirea de a se fi aflat in fruntea a catorva mii de rasculati care mergeau spre Titu.
Scoala s-a infiintat in anul 1841. In 1844 localul avea o sala si o odaie. La 1930, pentru cei 430 de copii de varsta scolara functiona o scoala cu doua clase.
Scoala s-a extins in anul 1977 cu 3 sali de clasa, avand 120 locuri. In prezent scoala este compusa din 8 sali de clasa, sala de sport, biblioteca si doua cabinete.
In satul Costesti-Vale a fost inglobat satul Bucuroaia, un sat nou, cu o istorie saraca. El nu este amintit in harta rusa din anul 1835. La 1911 avea 104 familii, iar in anul 1930 avea 644 locuitori. Tot in satul Costesti-Vale a fost inglobat si satul Merisu, in veacurile trecute s-a nimit „URSARI”, deoarece era locuit de tigani.
Asezarea si trecutul satului Maruntisu
In lunca raului Arges la 600 m Est de rau si la 600 m sud de sat, se afla un tel Gumelnitean, dovedind vechimea locuirii.
Satul este amintit mai tarziu in documente. La 1829 serdarul Dim. Ratescu sta-panea aici 400 de stanjeni, iar la 1831 parte din sat era zestre a Marghioalei Ciupelniteanu, serdareasa. La 20 ianuarie 1835 parte din mosie a fost cumparata, la mezat, de Mihalache Draghicescu, profesorul scolii nationale din Targoviste, iar parte a ramas lui Banica Ratescu. In afara de acestia, au mai avut mosie la Maruntisu: Pana Matraca (documentul din 13 octombrie 1861)- de la care se trage numele catunului Matracaua-stolnicul Grigore Palade. Ca topica sunt amintite: malul Rastoacii, iazul parasit al morii, matca veche a Argesului, drumul cel mare al postii (de aici numele catunului Posta), mosiile Jugureni, Uliesti, Costesti etc.
La 1835, satul avea 55 de gospodarii si o statie de posta pe drumul Bucuresti Pitesti.
Scoala a luat fiinta in anul 1840 si isi desfasura cursurile in casa invatatorului, deoarece localul scolii,c u doua odai si o sala, construit din nuiele, era neterminat.
Dupa primul razboi mondial, scoala din Maruntisu nu avea local propriu si se simtea nevoia construirii unei scoli cu o clasa si cancelarie. Comitetul de construire din 1932 a depus eforturi pentru a strange o suma importanta de bani necesara procurarii de caramida pentru construirea localului. In cadrul procesului de invatamant se desfasura si cursuri de adulti. Se pare ca numele satului provine de la plata sub forma de maruntis a celor ce foloseau oameni la munca.
In satul Maruntisu s-a nascut Petru Verussi (1847-1886), profesor de estetica si istoria artelor la Scoala de arte frumoase din Iasi, membru al „Societatii JUNIMEA” din 1870.
Asezarea si trecutul satului Tomsani
Vechimea locuirii este dovedita de tumulul preistoric „Magura Tomsani”, descoperit la 1.5 km sud de sat, spre raul Arges.
Satul, numit uneori si „Tomsani de la Rastoaca„, dateaza de la sfarsitul secolului XV cand se afla in stapanirea lui Gherghina parcalabul, care a daruit o parte din sat Manastirii Nucet in anul 1501; mai tarziu la 1536, o alta parte-denumita „Partea lui Tintea – a fost daruita de Vlaicu, comis din Tomsani, aceleiasi manastiri, in posesia careia se afla la 5 mai 1613.
In secolul al XVIII-lea in sat erau doi proprietari: Mitropolia si Manastirea Aninoasa. In anul 1864 au fost improprietariti 59 clacasi din care 27 fruntasi si 23 mijlocasi.
La data de 25 februarie 1619 Gavril Movila intareste fiicelor lui Oprea din Creata, mai multe ocine in Creata de Sus si in satul lui Toma din Creata (separat apare si Tomsani)
La 1933 scoala functiona intr-un local vechi, cu doua posturi de invatator pentru 5 clase, unde invatau 104 copii.
Locuintele, astazi, arata altfel, au aparut constructii noi chiar cu parter plus etaj, dotate corespunzator cu confort care satisface pe majoritatea populatiei.
Bucuria mare a populatiei acestei comune este astazi determinata si de faptul ca a disparut de pe materia lor cenusie cuvantul dezafectare, care pe o buna parte ii ingrozeau cand se gandeau ca trebuie se renunte la gospodaria lor si sa se mute in alta parte.
Deasemenea, partidele politice care sunt astazi in Parlamentul Romaniei desfasoara activitate politica in interesul tuturor, nu mai exista politica batei, a fortei, a raului. Fiecare cetatean tanar sau varstnic este liber sa-si exprime orice optiune acoperit de lege.
In satul Costestii din Vale se afla Casa Memoriala I.C. Vissarion , Scoala cu cls. I – VIII I.C. Vissarion, Biblioteca Comunala I.C. Vissarion, precum si o strada numita Aleea I.C. Vissarion.
Casa Memoriala „IC VISSARION”.
Expozitia IC VISSARION, se afla in casa scriitorului, care a trait intre anii 1879-1951, se afla pe o ulita ce ii poarta numele si care se desprinde din apropierea bisericii. Sunt reconstituite aici camera de lucru a scriitorului, cu mobilierul modest si o biblioteca in care se gasesc, alaturi de manuscrise si corespondenta, mai toate volumele aparute sub semnatura sa: „Nevestele lui Mos Dorogan”, „Privighetoarea neagra”, „Invietorul de morti”, „Ber-Caciula” etc.
In vitrine se pot vedea brevetele de inventator si aparatura de laborator ale acestui taran autodidact ingenios,corespondent al lui Edison.
IC VISARION a manifestat o mare dragoste fata de suferinta taranimii de la inceputul sec. XX. Lui ii apartin aceste randuri revelatoare:„Bataia, care era in cinste odata, a venit Cuza si a desfiintat-o, dar acum a venit in loc; ipistatii ne bat, primari ne batboieri ne bat, jandarmi ne bat, oriunde reclamam nu gasim dreptate. Autoritatile asteapta intai sa murim si apoi sa ne faca dreptate. Legea ne amendeaza si decat amenda, mai buna bataia”.
Fostul conac al familiei Stefanescu
Este situat pe drumul DJ 401 A, spre satul Putu cu Salcie, in comuna Costesti-Vale. Cladirea dateaza, probabil din sec. XVII-XVIII, prezinta parter semiingropat si etaj. La parter, partial spre SE se intinde beciul, cu o singura nava, boltit cu bolta semicilindrica si arce dublouri. Surprinde aici puritatea constructiva a boltilor si arcelor. Accesul la beci se face acum printr-un garlici de pe latura vestica. Se pare -conform traditiei orale- ca ar fi existat un alt garlici sau poate o tainita spre fatada nordica. In restul spatiului parterului sunt camere, dar nu se poate urmari structura initiala si destinatia incaperilor. Accesul la etaj se face pe o scara monumentala, inclusa in adancimea prispei de mari dimensiuni, initial deschisa si marginita de stalpi rotunzi de zidarie.
Biserica „Sf. Nicolae, Sf.Stefan si Sf.Gheorghe”.
Istoricul Bisericii
Este situata in comuna Costestii din Vale. Dupa legenda, se spune ca Pisania bisericii a fost facuta din piatra tare de calcar, a fost scrisa in slavina si asezata deasupra usii de la intrare, in pridvor. A fost facuta odatacu prima bisericuta din lemn de catrefratii Radu si Stroie Buzescu. Anul cladirii acestei bisericute nu se cunoaste, insa se crede ca este anul 1575, cand cei doi frati se intorc din pribegie din Transivania.
Biserica era mica si asezata langa conacul mosiei Buzestilor, in mijlocul satului. Dupa spusele batranilor din sat, pisania ar fi fost ingropata in pridvor cu ocazia restaurarii bisericii in anul 1896, altii spun ca in afara, langa zidul bisericii.
Dupa alti locuitorii, pisania a fost transportata cu o caruta la Bucuresti in timpul parohului Ilie Podurizeanu, la locuinta mosierului Costescu Comaneanu, sub motivatia ca va pune pe cineva sa o traduca in romaneste. De aici pisania a fost facuta pierduta pentru a sterge orice urma ce ar putea dovedi ca biserica este ctitorie a Buzestilor si nu a Comanenilor. Prima bisericuta ctitorita de fratii Buzesti se zice ca a purtat hramul Sfantului Nicolae. In anul 1680 s-a construit noua biserica de lemn de stejar acoperita cu sindrila de Barbu Buzescu si i-a primit hramul Sfantului Stefan. Biserica de astazi este cladita pe locul vechii bisericii si a primit hramul Sf. Gheorghe.
In biserica se gasesc o serie de obiecte cu valoare istorica:
- un potir metalic cu iscripte slavona din anul 1814,
- o Evanghelie in coperte din plus rosu cu coltari de metal pe care este gravat anul 1838,
- cadelnita, cruce de argint,
- caldarusa pentru botez,
- carti si pomelnice vechi,
- clopotul.
In comuna Costestii din Vale exista un monument al eroilor din razboaiele din 1877-1878 si 1916-1918 ridicat in anul 1923 din marmura si piatra.
Asezarea geografica a comunei Costesti-Vale
In partea central-sudica a judetului Dambovita se gaseste comuna Costestii din Vale, la circa 45 km de municipiul Targoviste, asezare de peste 400 de ani si este compusa din 3 localitati: Costestii din Vale (resedinta de comuna), Tomsani si Maruntisu si ocupa o suprafata de 27.4 km patrati.
Teritoriul administrativ al comunei se invecineaza cu:
- comuna Produlesti – la N;
- orasul Titu – la E;
- comuna Odobesti – la S;
- comuna Uliesti – la S-V;
- comuna Matasaru – la V;
Relatii in teritoriu
Principalele cai de comunicatie rutiera care strabat comuna sunt: DJ 401 A (Giurgiu-Mogosani-DN 7), DJ 701 A (Tomsani-DN 7) si DC 69 (Costestii din Vale – DN 7).
Linia de cale ferata Pitesti-Titu-Bucuresti delimiteza teritotiul comunei in zona de Nord; cea mai apropiata statie este Fusea (la limita comunei)
Satele sunt dezvoltate in prelungire pe DJ 401 A, distantele pana la dotarile de nivel comunal fiind mici.
Cadrul natural
Geomorfologic, comuna Costestii din Vale face parte din marea unitate Campia Romana, zona de subsidenta Titu-Potlogi, in lunca de pe malul stang al raului Arges
Raionarea morfologica in teritoriu administrativ este:
- zona de campie-terasa a raului Arges;
- albia majora a raului Arges cu zona de lunca si albiile paraurilor Sabar si Rastoaca;
- cursuri de apa temporare;
Tipul dominant de sol este solul brun-roscat de padure, aluviune si luto-nisipos, soluri ce necesita fertilizarea cu ingrasaminte chimice si organice.
Clima
Clima este de tipul temperata, iar din punct de vedere climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:
- temperatura medie anuala a aerului: 9/10 grade C
- temperatura minima absoluta: 28.3 grade C
- temperatura maxima absoluta: 40.4 grade C
- vanturi dominante: NE-SV si E-V;
- adancimea maxima de inghet: 0.80-0.90 m;
- media anuala a precipitatiilor atmosferice: 600-700 mm.
Vara se caracterizeaza prin temperaturi ridicate chiar caniculare, in special in lunile iulie si august. Toamna ne ofera zile cu cer senin si calduroase. Precipitatiile lichide cad mai ales in lunile aprilie-mai si septembrie-octombrie, iar cele solide in lunile decembrie, ianuarie, diferind de la an la an, stratul de zapada care se asterne avand grosimi variabile.
Apele
Reteaua hidrografica este dominata de raul Arges, care delimiteaza comuna in partea de S-V si are un curs puternic meandrat pe directia NV-SE, datorita pantei mici a terenului.
Paraurile Rastoaca si Tinoasa au un curs puternic meandrat, panta de scurgere mica si albia ingusta, ceea ce duce la inundarea unor zone adiacente, in unele perioade ale anului, cand precipitatiile cad in cantitati foarte mari.
Orizontul acvifer freatic se situeaza la cotele 3.0-5.0 m dela cota terenului natural in zona de campie, iar stratele de medie si mare adancime se afla la 50-150 m.
Vegetatia si fauna
Haina vegetala a comunei prezinta o mare varietate:
- paduri de stejar,
- carpenul,
- teiul,
- marul paduret,
- salcam etc.
Stratul arbustilor este format din:
- alun,
- maces,
- porumbar etc.
Primavara, odata cu aparitia primelor temperaturi pozitive isi fac aparitia, in stratul ierbos, primele floricele dintre care amintim:
- ghiocelul,
- vioreaua,
- micsuneaua etc.
Vegetatia variata a comunei Costestii din Vale asigura conditii optime de adapost si hrana pentru o serie de animale-vertebrate si nevertebrate dintre care amintim:
- melcul, (melcul de livada),
- albina si viespea,
- iar in frunzisul mort de pe sol, intrat in putrefactie, traiesc:
- rama,
- paianjenul,
- acarieni.
Reptilele sunt reprezentate de:
- guster,
- sarpele de padure,
- sarpele de casa.
Cele mai cunoscute specii de pasari care traiesc in padurile comunei Costestii din Vale sunt:
- vrabia,
- cioara si cotofana,
- gugustiucul,
- cucul,
- fazanul,
- privighetoarea si graurul,
- fazanul, prepelita etc.
Dintre animale amintim:
- caprioara,
- iepurele,
- vulpea si dihorul,
- nevastuica.
Dintre plantele care se cultiva amintim:
- vita de vie
- graul, porumbul, orzul, orzoaica,
- mazarea, fasolea, cartoful,
- lucerna si trifoiul,
- legume ca:
- varza de vara si de toamna,
- ceapa, tomate,
- morcov, pastarnacul, castravetele
- ardeiul,
- leusteanul, patrunjelul etc.
Pomi fructiferi ca:
- marul, parul,
- prunul, gutuiul,
- ciresul, visinul etc.